Condiții de admisibilitate privind emiterea unui ordin de protecție

Ordin de protecție
Ordin de protecție

Condiții de admisibilitate privind emiterea unui ordin de protecție

Ce este un ordin de protecție?

Ordinul de protecție reprezintă instrumentul juridic prin care o persoană, victimă ori potențială victimă a violenței în familie, poate solicita instanței de judecată luarea unor măsuri pentru protejarea integrității sale fizice și psihice.

Deși studiile arată că violența domestică este în mod fundamental legată de violența de gen, victimele violenței domestice fiind preponderent femeile și copiii, inclusiv bărbații pot fi victimele acestui fenomen.

Violenţa domestică presupune orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima.

Violența domestică se poate manifesta în una sau mai multe dintre următoarele modalități:

violență fizică – vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar, supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activităţi cu grad mare de risc pentru viaţă sau sănătate şi integritate corporală;
violență verbală – adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare;
violență sexuală – agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate, viol conjugal;
violență psihologică – impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, prin ameninţare verbală sau în orice altă modalitate, şantaj, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
violență economică – interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acţiunea de sustragere intenţionată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru de familie minor, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
violență socială – impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ sau a locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuinţa comună, privarea de acces în spaţiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenţionată de acces la informaţie, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
violență spirituală – subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă şi de a învăţa copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare;
violență cibernetică – hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, ameninţări online, publicarea nonconsensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicaţiilor şi datelor private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicaţiile sau se pot conecta la internet şi pot transmite şi utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de ruşine, umili, speria, ameninţa, reduce la tăcere victima.

Pentru emiterea ordinului de protecție, este necesar a fi îndeplinite anumite condiții, respectiv:
Să fi fost pusă în pericol viața, libertatea, integritatea fizică sau psihică a persoanei care solicită emiterea ordinului de protecție;
Starea de pericol să existe ca urmare a unui act de violență;

Foarte important de subliniat este că, pentru a constitui violență domestică, acțiunile vătămătoare trebuie a fi săvârșite cu intenție (directă/indirectă), iar nu din culpă.

• Actul de violență să provină din partea unui membru de familie;

În sensul Legii nr. 217/2003, prin membru de familie se înţelege:
a) ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, soţii şi copiii acestora, precum şi persoanele devenite rude prin adopţie, potrivit legii;
b) soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie; fraţii, părinţii şi copiii din alte relaţii ai soţului/soţiei sau ai fostului soţ/fostei soţii;
c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă acestea au locuit sau nu cu agresorul, ascendenţii şi descendenţii partenerei/partenerului, precum şi fraţii şi surorile acestora;
d) tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile faţă de persoana copilului;
e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijeşte persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepţia celor care îndeplinesc aceste atribuţii în exercitarea sarcinilor profesionale.

În situația în care agresorul și victima nu sunt membri de familie în sensul articolului menționat anterior, cererea privind emiterea unui ordin de protecție este inadmisibilă. În acest caz, victima are posibilitatea de a formula plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare, șantaj, loviri sau alte violențe, etc., în funcție de fiecare caz în parte.

• Măsura să aibă un caracter provizoriu și urgent.

Ordinul de protecție se emite pentru o durată de cel mult 6 luni. La expirarea duratei măsurilor de protecţie, persoana protejată poate solicita un nou ordin de protecţie dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecţie, viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol.

Ce măsuri pot fi luate prin ordinul de protecție?

Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri – obligaţii sau interdicţii:
a)evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
b)reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;
c)limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
d)cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, şi, după caz, a copiilor, într-un centru de asistenţă dintre cele prevăzute la art. 19;
e)obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiţi potrivit prevederilor art. 5, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
f)interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
g)obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
h)interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;
i)obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;
j)încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.

Cabinetul nostru vă poate oferi sprijinul necesar formulării și susținerii cererii privind emiterea ordinului de protecție în fața instanței de judecată. În acest sens, ne puteți contacta aici.

Totodată, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați a pus la dispoziția victimelor violenței domestice o linie telefonică gratuită, pentru a semnala astfel de situații. Mai multe informații regăsiți pe site-ul https://anes.gov.ro/.

avocat Ana Braileanu, avocat Bucuresti, avocat Tulcea, ordin de protecție
Avocat Ana Brăileanu

Lasă un comentariu

Aveți nevoie de ajutorul unui avocat?

cropped-logo

Adresa
București
Sector 4